Cavalîr Guido Muini!
ch'al scolti par plasê,
che si fermi un moment
cidin, parcè che vuê
o vin pensât: San Zorç
no se varà par mâl
se, dome par chest an
o zontìn tal Messâl
cuatri riis par furlan
che o volìn dedicâ
par ricognossi i merîts
dal Muini di Pagnà.
Par cjacarâ dal Muini
o scugnaressìn vê
une Messe che duri
fin dopo di misdì
ma si contentarìn
di fâ cualchi coment
sgarfant in tai ricuarts
fin tal lontan votcent.
Ancjemò picinin,
so pari lu à portât
a imparâ a cjaminâ
de Glesie sul sagrât,
e j à insegnât
cu la prime lezion
e fâ il segno di Crôs
e la zenuflession.
Dopo al à fat di dut
par ch’al impari adore
a fâ di clericut,
ma chel sorte messâl
scjalins, zenuflessions,
al à riscjât plui voltis
di lâ jù a rondolons.
A dîs agns Guido
ancje se al jere frut
in mancjance dal pari
al saveve fâ dut,
ma ce che plui di dut
lu à fat imbesteâ
e son stâts i colôrs
che tocjave gambiâ
in ogni circostance.
E blanc, e vert, e neri,
e ros in tal perdon;
viole prime di Pasche
e in cualchi altre occasion.
Guido frut, al restave
cu la planete in man
cirint d’induvinâ
de lune dal Plevan
il colôr de zornade.
E cussì al è cressût
de cjase, ae Glesie al Tôr
fasint il so mistîr
cun tant amôr;
puntuâl, pricîs,
gjentîl cun ducj,
sorident simpri
pazient e riservât
e, cuant che al à scugnût
lâ vie soldât,
al timp di Pre Matie
e à lassât Glesie, tôr e Sacristie
ae sûr Annina:
anzit o aprofitin
di chê occasion culì
par dî "grazie" ancje a jê
e a ducj i components
de sô famee
che lu an judât
ogni volte che al à coventât.
Tornin a Guido!
Un’altre cualitât
ch’o scugnin ricuardâ
al è il sunâ,
lui ‘l à simpri sunât.
Il prin strument a cuarde
ogni matine a sîs
une scampanotade
par saludâ il paîs.
Secont strument a flât
al an dât di soldât
par ch’al fasi cagnare
cu la fanfare.
Tiarç strument, a tastiere
e lì al à vût maniere
di esibîsi cun ogni cualitât:
spinete, armonium, piano;
cualuncue sgraçolon
tes mans di Guido
al provocave un sun.
L’organo gnûf chel sì
cu la sô melodie
lu à fat rinzovanî
di fat, cjalailu in muse
cui podaressial dî
che chest an Guido Muini
a ‘n’ vedi otantetrê?
Grazie di dut, Siôr Guido,
lui si si pò vantâ
di ve fruiade la vite
par ducj nô di Pagnà,
e vuê chi ducj insieme
o disarìn di cûr
une preiere a Diu
par ch’al puedi tancj agns
ancjemò tignî dûr
Lui cu la sô esistence
l’esempli, il mût di fâ
nus à insegnât
che la vite je biele
baste dome
savêsi contentâ.
Pagnà ai 2 di avost dal 1975.